luni, 30 noiembrie 2020

Despre sfinți

 

    Cu ocazia zilei mele de nume, pentru că ce să vezi, întâmplător mă cheamă Andreea,*deși mama visa să mă boteze Denisa, dar pentru că o vecină a născut și i-a pus tot numele ăsta,s-a reprofilat  iar astăzi cum este sfântul Andrei,am zis să scriu puțin despre acest sfânt.

     Cel mai probabil elevii îl stimează pentru că nu trebuie să meargă la școală în această zi, pentru că acest sfânt ar fi ocrotitorul României, sau cel puțin așa auzisem la o oră de religie din școala generală.. 

    O mini vacanță nu strică nimănui,deși cam toți elevii stau acasă... dar cu toții știm cât de aiurea sunt orele online, din foarte multe puncte de vedere.Văd la sora mea.. stă de dimineața de la 8 până după-masa până la vreo 14-15, uneori chiar și 16, după care stă până la 22 seara ca să-și facă temele. Nu știu de ce unii profesori au impresia că oricum copii dacă stau acasă, nu au altceva de făcut și atunci le dă teme până peste cap. Dacă nu o ajut și eu cu anumite lecții pe care trebuie să le transcrie și cu teme la chimie și la alte materii, cred că ar sta până noaptea târziu să-și facă temele. Și e doar clasa a VII-a.. Să nu mai zic că îi stresează până și la muzică sau desen.. 



     În fine, nu stăm să vorbim despre orele online acum, deși mă gândeam să abordez puțin subiectul ăsta la un moment dat, dar mai vedem.


      Sfinții din România.. de ce sunt sărbătoriți? 

     Sincer, nu am idee dacă în alte țări se sărbătoresc zile de nume sau așa ceva, însă știți cum îi românul.. îi place să petreacă din absolut orice, fie că e vorba de numele lui, sau chiar de ziua pisicii.. am început să petrecem și când vine weekend-ul,pentru că așa suntem noi.. suntem pe sistemul ”Hai să ne simțim bine din orice, să fim noi sănătoși” și parcă orice lucru din viața lor îl privesc într-un unghi de genul...și poate nu e neapărat atât de rău....cel puțin eu ar trebui să nu mă mai stresez și să nu mai iau atât de personal lucrurile care mi se întâmplă,pentru că până la urmă i se poate întâmpla oricui..                Dar nici să râzi când eșuezi,și să mai și faci caz cu asta... unii efectiv se amuză când pică bacul, și când se uită că au luat 3 la mate sunt gen ”Hai să petrecem boss că mai aveam 2 puncte și aveam 5,ej nebuuun?” cred că ați văzut și voi în fiecare an la Pro TV sau Antena când le luau absolvenților interviuri.. ăsta e un alt subiect amplu în care pur și simplu nu vreau să mă bag.

    Suntem o nație ciudată, și trebuie să recunoaștem asta. Avem cele mai ciudate obiceiuri, dacă ar putea fi posibil,am avea în fiecare zi un motiv de sărbătoare din care toată lumea ar trebui să ia parte..ne găsim orice lucru mărunt din care ori să sărbatorim, ori să facem mare caz cu el.. de exemplu pomana. Nu e sărbătoare, dar odată la nu știu cât trebuie să-i facem pomană la mort că vezi doamne... facem o grămadă de feluri de mâncare, ca să ce? Chiar bunicul meu spunea în felul următor ”Mie de ce să-mi faceți pomană? De ce să-mi pregătiți n feluri de mâncare după ce mor? Dați-mi acum să mănânc, nu după ce mor.” Și al naibii dacă nu zice bine.. dar vezi doamne, ce ar spune vecinii.. oricum familia mea nu prea se bagă în seamă prin sat, și tocmai de aia ni se pun atâtea etichete,că vezi doamne.. 

   Și la mine în familie sărbătorim mult,pentru că suntem o familie numeroasă.. suntem 12 într-o curte și sunt 12 zile de naștere.. în fiecare lună *în afară de octombrie avem câte un sărbătorit...și atunci mai pregătim ceva, dar ceva intim,doar între noi. E o normalitate pentru noi și nu ne deranjează. Dar dacă ar fi fost să sărbătorim fiecare eveniment... cred că în fiecare săptămână se ivea câte ceva,și tot te plictisești la un moment dat..

    Mă rog,eu nu sunt genul de persoană care toată ziua se duce să petreacă, niciodată nu mi-a plăcut să fiu în centrul atenției,pentru că ce să vezi, am 2 zile de nume și o zi de naștere,toate în aceeași săptămână, și e ciudat pentru mine să mi se zică de 3 ori într-o săptămână câte un ”La mulți ani!” Okay,spui când e ziua mea,dar de ce când sunt zilele mele de nume? Să-mi trăiască..numele? Lasă că trăiește prin atâția oameni de atâtea generații...

  

     În fine, ca să lăsăm astea la o parte, o zi frumoasă de onomastică celor care poartă numele de Andrei, Andreea și alte derivate! Cred că se pun și Andrada, Adrian, Adriana,deși eu consider asta, deci și vouă vă doresc la fel! 





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bagă o tastă ;P

Bine ai venit, rău ai nimerit!

         Pentru că diploma de licență în filologie nu îmi ajungea, am decis să mă înscriu la master. Și pentru că la litere nu simțeam că ma...