2 octombrie 2020. Ora 03:13. O zi de vineri. Noapte, frig, nostalgie. Cutreier youtube-ul căutând prin playlist-ul meu cu melodii de acum 8-9-10 ani, chiar și 15 ani. Oh, nostalgie, de ce ești așa de dulce dar amară în același timp.. de aș putea retrăi momentele alea.. din păcate le retrăiesc în capul meu, cu aproximare.
Îmi e așa de dor de anii 2010-2014, cei mai frumoși ani. Ani în care cutreieram internetul jucându-mă jocuri cu păpuși sau mașini, și de când aveam facebook, jocurile din aplicație. Acum ele nu mai sunt. Majoritatea. Și cele care au rămas s-au schimbat. Nimic nu mai e la fel.
Blogspot-ul era în vogă, foarte multe persoane voiau să scrie și să fie urmărite, și eu îmi doream, dar simțeam că sunt prea mică. Toți care scriau aveau peste 14 ani, pe când eu abia 10. Am zis să mai cresc, apoi la 15 ani mi-am făcut curaj. De atunci, până în prezent sunt aici.
Uneori îmi doresc să retrăiesc anii aceia.. nu că aceștia n-ar fi frumoși, dar de anii ăștia îmi va fi dor în câțiva ani. Acum îmi e dor de cei trecuți deja.
Însă trebuie să ne bucurăm că am trăit acei ani și să trăim prezentul pentru că nu știm cât ne mai ține viitorul..
Uh! Și eu mi-am amintit cu drag de perioada aia care din punctul meu de vedere a fost specială. Specială pentru că am putut strânge în jurul blogului mulți oameni frumoși cu care am păstrat legătura peste timp, plus că am învățat multe lucruri și am trecut prin experiențe pe care nu le-aș fi avut dacă nu aveam blogul.
RăspundețiȘtergereDatorez muuulte blogurilor pe care le-am avut.
Deși nu am interacționat, până acum ceva timp, cu mulți bloggeri care activau acum ceva ani, am învățat extrem de multe lucruri de la ei. Încă îmi pare rău că nu am reușit să și interacționez cu câțiva dintre ei pentru că-mi erau foarte dragi, îmi plăcea modul lor de a se exprima, ce lucruri scriau și cum gestionau situațiile.
ȘtergereUneori îmi doresc să mă fi născut un pic mai devreme, măcar cu 2 sau 3 ani..
Oh, da, stiu ce zici. Si mie imi e dor de perioada aia. Citeam multi oameni faini.
RăspundețiȘtergereIntre timp am devenit toti mai rezervati cu a ne impartasi experientele pe net si multi ori le-am sters ori sunt pe privat acum. E trist dar pot sa inteleg de ce.
Bine te-am regăsit, sincer îți spun, mi-ai lipsit.💖
ȘtergereCred că mulți nu se mai regăseau în ceea ce scriau și au decis să se retragă.. unii au ales să lase blogul public sau pe privat de dragul nostalgiei, iar alții l-au șters definitiv.. ceea ce mare păcat, sincer. Sunt de părere că blogul, unde tu ca persoană îți scrii trăirile și experiențele, e o parte din tine. Uneori e bine să ne mai amintim de noi, din trecut.