joi, 2 noiembrie 2023

O fată și blogul ei

     Într-o zi senină de început de noiembrie, mai exact într-o joi, o prea visătoare fată revine pe blogul ei. Un blog de care îi e atât de drag, încât revine de câte ori are ocazia. (Rare ocazii, și nu pentru că ar fi ea prea ocupată în viața de zi cu zi, ci pur și simplu nu are chef să scrie.) Da, nu are chef să scrie. Nu are motivație, deși în sufletul ei, își dorește să o facă în fiecare zi, poate chiar de mai multe ori pe zi. Are atâtea gânduri în cap, atâtea idei, dar și-a pierdut controlul. Nu-și mai poate pune gândurile în ordine.
    
     Și îi e foarte greu să se mai controleze. Se simte pierdută. Se simte sufocată de propriile gânduri. Nu știe încotro să o ia. Își complică atât de mult viața... și știe că mulți alții o duc mult mai greu decât ea. Dar ea e prea dură cu ea. Se pedepsește atât de aspru. Uneori uită că nu trebuie să se compare cu nimeni. Fiecare își duce crucea. 
    
    Deci, ce ar mai putea ea să mai adauge acum, după atâta timp de inactivitate? Ce scuză ar mai putea inventa pentru a-și motiva absența? Față de ea, că pentru ea face asta.Ea e prioritară. Ceilalți pot doar să citească, și poate să se regăsească în ceea ce ea scrie. 

    Blogul e tratamentul ei, un tratament de care are nevoie... destul de mult chiar. Dar nu-l ia. Nu se tratează... ci doar când își amintește.
    
    Dar în acest moment ea scrie. Stă pe holurile facultății înfundată în laptop, ignorându-i pe toți din jurul ei. Ar putea scrie despre atât de multe lucruri... are o licență anul acesta, are atâtea teme pe care nu le-a terminat... la fel ca și postările de pe blog, doar le-a început. Dar timp este să termine tot ce are de scris. Însă ea preferă să scrie acum despre ce e în capul ei. Se simte vinovată că s-a lăsat pradă vidului. Și delăsării.     

    Oare va reuși a noastră fată să-și organizeze mintea încât să termine, într-un final, tot ce a început? Va reuși să-și realizeze visurile? Cum poate fi dorința atât de mare, dar să se lasă pradă delăsării, și să lase toate lucrurile în neant? 
    
    Dar e timp. Așa că abuzează de timp. Scrie. Realizează tot ce-ți propui. Fă copilul din tine fericit. 
    
     

2 comentarii:

  1. Ce bine ai zis aici: "Blogul e tratamentul ei, un tratament de care are nevoie". Chiar azi tot la ideea asta m-am gandit si eu :).

    RăspundețiȘtergere

Bagă o tastă ;P

Bine ai venit, rău ai nimerit!

         Pentru că diploma de licență în filologie nu îmi ajungea, am decis să mă înscriu la master. Și pentru că la litere nu simțeam că ma...