I'm done

        Nu știu ce e cu mine, chiar nu știu. Încerc să mă bucur de tot ce am și să devin cea mai bună versiune a mea, dar ceva mă oprește. Nu mai pot relaționa cu oamenii.. Îmi e așa de greu să mă descarc cuiva, simt că nu merit asta. Lucrurile care ar trebui să mă facă fericită, mă întrisează grav.

       Am decis să fac ceva. E pe perioadă determinată. E ceva temporar, să văd cum mă simt. Dacă mă simt bine singură, sau nu. O perioadă am nevoie să nu vorbesc cu nimeni, să nu relaționez cu nimeni. După mine ar fi să stau doar în camera mea. Mă simt prost când încep să vorbesc cu părinții mei, sau cu oricine, simt că deranjez maxim. Mă vait, mă plâng prea mult. Mai taci și îndură! :D

      Am plâns,m-am descărcat. Dar tot la fel mă simt.. Nu e ceva de moment, ci e din interior. Am încercat de prea multe ori să mă schimb și să fiu mai pozitivă.. dar nu e de mine. Ani de zile m-am mințit. Așa că ce voi face.. Deși va fi rău pentru viața mea socială și pentru persoanele din jurul meu la care țin și viceversa, pentru mine va fi bine.  Voi redeveni ce am fost cândva.. după care tânjesc. Simt că am ieșit prea mult din tiparul ăsta. Atât de mult, că am devenit opusul a ceea ce am fost.


 Done.

XII

       Oh.. here we go again.

 Când naiba au trecut 3 luni? Nici eu nu-mi explic.

Și aveam atâta timp să postez, și totuși n-am făcut-o.

 De ce?  Chiar nu-mi dau seama.

Daarr, mi-am rupt o bucățică din timpul alocat pentru învățatul la română ca să mă descarc, evident, că doar de aia mai revin pe aici.. din păcate.

 Și mai din păcate pentru mine, acum o lună și  jumătate am început clasa a XII-a. Știți și voi deja povestea cu bacul și toate bullshit-urile astea care doar îți mănâncă din sănătatea mintală și fizică, mai ales fizică.  Au trecut doar 6 săptămâni și deja am stări de panică, nervi, crize de plâns, migrene mai nou, dureri din ce în ce mai insuportabile cauzate de migrene. Dar sunt bine. I guess..? pls, send help

     Probabil vor fii aici cititori care vor susține că n-am de ce să mă stresez, e doar un examen și după happy life. Sau facultatea, unde e și mai rău. Acolo cică dai bacul de 13 ori într-o sesiune, sau mă rog, la câte materii dai.  Hai pe bune?
    Cei ce spun asta sunt doar cei care au trecut deja peste stresul cu bacalaureatul și au scăpat de examenul „maturității”, cum se zice pe aici, pă România. Dar ei au uitat cât de grea a fost perioada aia și după spun generațiilor mai mici că bacalaureatul e un bullshit, că sunt fraieri dacă se stresează, dar ei cu ani în urmă făceau pe ei. Please, stop it.
  Tu, ăla care n-a avut niciun stres la bac, te rog, nu veni la mine cu vorbe că mă cac pe mine sau că dramatizez, pentru că nu sunt la fel ca tine să trec bacul fără emoții sau stări de rău. Până la urmă, fiecare dintre noi avem emoții sau suntem stresați înainte de bac.. mă rog..doar ăia care nu știu pe ce lume trăiesc. Ăia nici măcar nu știu de ce se află acolo, sau merg la bac pentru părinți.

  Trecând peste asta, 6 săptămâni din viața mea au trecut doar prin autobuze, mirosuri, țigani, gumă lipită pe băncile liceului, diriga care le scrie părinților pentru orice notă pe care o iei, și profesori care o iau razna atât de tare că nu mai știu să puncteze. Să nu uităm de cei care ne amenință că nu vom mai face meditații la școală din cauza că suntem leneși. Oh god, să nu mai enumăr că mă ia cu amețeală.

  Pe lângă aventurile din autobuze, dar am să scriu și despre asta, s-au întâmplat muuulte și nevrute, la școală e și mai rău.
   Semestrul I se va termina în decembrie iar profesorii se grăbesc să ne dea note ca să avem până se termină semestrul, și avem chiar 3 teste pe zi. De exemplu chiar astăzi am avut 3 teste, la biologie, geografie și chimie.  Profesorii ne promit că în clasa a XII-a nu se va mai pune accent pe materiile din care nu dăm bacul, că ne vor da note pe proiecte sau ceva de genul ăsta. Dar ne trezim la geografie că ne va asculta din hartă mută sau că vom da 5 teste la istorie sau ceva de genul. Nu se pune accent, dar avem doar100 de pagini de învățat la fiecare materie de genul. Și pentru că nu vrei 3 sau 4 la istorie sau geografie, te pui să înveți pentru un 7 sau ceva de genul, doar că pentru acel 7 trebuie muncit. Și ne bagă 7 teste în aceeași zi. Cum naiba te pui să înveți la toate cele 7 materii?
 
  Sunt sigură că cu asta toată lumea s-a confruntat, deja ne-am obișnuit.

 Dar cu punctatul aiurea, suntem la alt nivel. Acum 2 săptămâni am avut de învățat o lecție la biologie. Bun, o învăț, la fel ca celelalte lecții pentru că biologia o am la bac. Doar că ea nu ne-a mai zis că trebuie să învățăm și un tabel.
Okay, îl ascultă pe un coleg care spune toată lecția. 10.
 Mă ridică pe mine și eram gen „Um, ce ar mai vrea să spun eu că el a spus toată lecția”. 
-„Tabelul.”
-„Ce tabel?”
”-Aveați și acel tabel”.
 Ce aveam să-i mai spun că nu știam nimic. 3.
Am luat acel 3 pe nedrept, dar ce puteam să fac? De comentat îmi e greu, poate mă trezesc cu încă un 3. Și da, știu că era dreptul meu să fac asta, dar îmi era prea greu să o fac.

 O a doua fază am pățit-o chiar azi la matematică. Ne-a adus testele, iar eu mă așteptam la un 7 pentru că am învățat mult, am făcut exerciții și știam bine formulele. Nu am cerut de la 8 în sus, la mate chiar nu sunt pretențioasă. Văd lucrarea,4. Și mai face profu mișto de mine.
„Lili, ce ne facem? Ai făcut măcar 3 puncte.” ; „Lasă că un 4 îl poți scoate cu un 5.”

Mai că n-am plâns. Dar grav. Oricum pe toată clasa a punctat foarte strict. Și nu-mi explic de ce. De învățat chiar am învățat. Da, dar ai luat 4, deci n-ai învățat. Bagi scuze aiurea. Bine că bag, dar în viața asta există și nedreptăți, iar când te afli în una, normal că-ți ții partea.


  Da, am să mai revin aici când simt că nu mai fac față, dar am să încerc să scriu cât să fie bine pentru toată lumea.




☼Cyah

Vacanța în Germania : Gânduri dinainte de plecare.

      Ei bine, am zis că vreau să fac un mic jurnal din vacanța mea în Germania. Sunt emoționată deoarece n-am mai părăsit țara de 12 ani, după ce am locuit 2 ani în Spania.

    Când scriu asta este ora 22 și jumătate seara, bagajele sunt făcute, deși ar trebui să-mi mai pun câteva lucruri dar mă voi ocupa de ele după ce voi scrie articolul acesta.

    Nu știu sigur dacă sunt pregătită de 14 ore de drum, dar cine știe, poate o să fie frumos și drumul spre Germania. Plecarea este la 6 dimineața deci probabil trezirea e la vreo 5.  Abia aștept să văd răsăritul, să simt aerul curat al dimineții și să încep ziua pe drum. Nu știu sigur la ce oră voi ajunge, probabil mai pe seară dar va rămâne de văzut.

    Ador să călătoresc, sunt foarte încântată că de ceva ani părinții plănuiesc tot felul de vacanțe. Anul trecut de exemplu am fost în Constanța, mai exact la Costinești. Deși la început am fost morocănoasă din cauza lipsei de somn și a celor 14 ore pe drum, vacanța chiar a fost reușită.

   Cel mai probabil n-am să reușesc să adorm în seara asta, de altfel ca de fiecare dată când trebuia să mergem undeva departe de casă timp de câteva zile. Dar am să încerc deoarece am să fiu somnoroasă pe drum și sunt sigură că n-am să adorm pe mașină. Sunt puțin stresată dar sper că până dimineața o să-mi treacă și starea aceasta. Nici măcar nu știu cum mă simt.


  Ce pot să mai scriu..
Deutschland, we are coming!Stay tuned! :P

Poftim.

Nu credeam că este posibil așa ceva.

Acesta nu este video-ul original, ci un reupload al unui utilizator care este împotriva acestui video. Video-ul original este încă disponibil pe youtube.

    Nu credeam că voi mai fi în stare de șoc. Credeam că nu se poate mai rău de atât dar apare „smardoiul” ăsta care-l susține pe monstru, care vorbește aspru despre fetele decedate în Caracal.

    M-am scârbit de „oameni” de genul. Imaginați-vă câte persoane ca el există. Am rămas șocată văzând că la video-ul lui original s-au strâns un număr însemnat de aprecieri. Oribil!

 

   Să spui că fata ți-a scris ție pe facebook că-ți cere bani când tu ai aflat de ea acum câteva zile la știri că a fost dispărută și recent dovedită moartă? Cum să spui asemenea vorbe grele despre o persoană care a fost 100% nevinovată pentru ceea ce i s-a întâmplat? Doar un dereglat mintal ar spune așa ceva. Doar un dereglat mintal ar aprecia ceea ce el a spus în acel video. Și mai este un video care tot despre asta vorbește,dar zic că ăsta e de ajuns.

 

  Fie că o face pentru atenție ca să obțină mai multe vizualizări, fie că el vorbește pe bune, e de-a dreptul mizerabil ceea ce face. Își face numele pe spatele fetițelor lăudând cel care a comis această faptă monstruoasă.

     Sper ca video-ul să fie distribuit peste tot, ca să-l depisteze și să se ia măsuri. Așa oameni, monștrii cu o minte diabolică nu merită libertate sau internet. 

  De ce este nevoie de moartea unor copii ca să luăm măsuri?....

Uitați-vă la jegul ăsta de om.  Persoana asta are drept la libertate. E normal?

.

    Sunt oripilată.
 Sunt oripilată de tot ce s-a întâmplat în ultimele zile. Îmi e frică. Îmi e frică pentru mine, pentru toate femeile și fetele din România, îmi e frică să trăiesc în țara asta. Țara unde polițiștii fac mișto de tine la telefon când anunți o dispariție, țara unde te localizează dacă faci o farsă la telefon dar când e vorba de o sechestrare, de o persoană care este pusă în pericol și chinuie până la moarte, greșesc locația de 3 ORI! Țara unde toți proștii sunt în funcții importante și care nu știu că atunci când o persoană se află în pericol se intra peste CU SAU FĂRĂ MANDAT.


   Îmi e scârbă.
 Îmi e scârbă de persoanele care sunt la conducere și permit așa ceva, îmi e scârbă de faptul că orice prost poate să ajungă într-o funcție importantă doar prin relații, îmi e scârbă de faptul că oameni nevinovați sunt în închisoare, iar toți criminalii, toți bolnavii mintali sunt în libertate și sunt lăsați să chinuie și să ucidă suflete nevinovate, de înger, persoane tinere care ar fi putut avea tot viitorul în față și care ar fi putut contribui la schimbarea sistemului nostru deja la pământ. Puțin spus la pământ. Mai degrabă prăbușit, prăfuit, aproape inexistent. Am impresia că trăim în Evul Mediu, până și atunci exista OMENIA.


 Simt că nu mai pot.
 Nu mai pot să trăiesc într-un astfel de popor, unde trebuie să fim pe cont propriu, unde nu putem conta nici pe poliție dacă doamne ferește ni se întâmplă ceva. Simt că nu pot trăi într-o țară în care toți proștii sunt la catedră și în loc să învețe copilul, se dau deștepți și își bat joc de el dar când încolo ei sunt mai praf pentru că nu știu preda. Nu pot trăi într-o țară în care îți este frică să mergi la doctor, îți este frică să fi operat, unde când ești internat în spital pentru o boală, mai ieși cu încă 3. Nu pot trăi într-o țară unde totul se rezolvă cu șpagă mai ales când este vorba de o VIAȚĂ OMENEASCĂ.



     Bine ați venit în România, țara în care totul este posibil. Țara unde dacă vinzi pătrunjel pe stradă, te asaltă poliția,dar dacă ești în pericol de a muri stau în fața porții tale așteptând mandatul. Țara în care toți incompetenții ajung să fie polițiști,doctori,primari sau chiar în guvern, pe relații. Țara unde copii trec de corigențe cu „mici atenții” dar care pe viitor vor ajunge și ei pe urmele oamenilor aceștia, iar cei care își dedică ani de zile învățând sunt nevoiți să migreze în alte țări pentru un trai mai bun și care vor fi mult mai apreciați decât în propria lor țară.
   Țara care și-a bătut joc de strămoșii care au luptat în războaie ca să ne fie nouă bine, și-a bătut joc de victimele din Colectiv, de fetele din Caracal și de alte catastrofe și incidente rezultate cu victime NEVINOVATE. A ajuns să ne omoare prostia oamenilor aceștia !!!! În loc să trăim frumos, ajungem să fim vânați de bolnavi psihici în plină stradă. Am ajuns să ne fie frică să ne mai lăsăm copiii să meargă singuri la școală.


  Este INADMISIBIL așa ceva. Tot sper că ceva se va schimba în țara asta.Deși am doar 17 ani, văd tot ce se întâmplă și înțeleg din ce în ce mai multe lucruri. Îmi doresc din tot sufletul ca generația mea să schimbe și să ridice țara asta și să ne scăpăm de toți incompetenții de la conducere și din posturi importante care ar trebui să fie ocupate de oameni NOBILI.



  Aveți grijă de voi oameni buni, protejați-vă pe voi și pe familiile voastre pentru că până la urmă pentru ei trăim și muncim !!


 Condoleanțe familiilor fetelor ucise în Caracal. Multă putere vouă.
 Odihniți-vă în pace fete dragi.

Ce mă enervează la Bacalaureat.

       Bacalaureatul.... un examen care dă bătăi de cap elevilor clasei a XII-a. Un an în care sunt stresați din toate părțile că treebuiieee să ia acest examen. Bacul mai este numit și Examenul Maturității.

 

   Da, este un examen pe care trebuie să-l iei deoarece lumea zice că fără bac în România nu poți face nimic, iar atunci cei care n-au reușit să treacă de examen sunt nevoiți să plece sau să rămână în România pe un post cu salariul minim pe economie. Eu n-am înțeles treaba asta niciodată, nu toți sunt făcuți pentru a lua bacalaureatul, dar atunci de ce sunt toți presați de cei din jur să-l ia neapărat? Mulți dintre voi o să spuneți că mai bine alegeau profesionala dacă știau că nu vor lua bacul, dar cum rămâne cu cei care a căror părinți nici nu vor să audă ca plodul lor să meargă pe profesională după examenul de capacitate,dar tot pică bacul?  Ceea ce vreau eu să spun aici este că lumea prea se stresează pentru un examen. Da, 100% voi fi stresată pentru că și eu la rândul meu mă stresez doar când vine vorba de un test la mate, dar de ce toată lumea când aude că tu dai bacul anul ăsta, sunt ceva gen:
„Aoleu, ai bac anul ăsta, baftă boss!” 



   Spun asta de parcă acum mă aflu într-un taxi pe drum spre executare.



   La fel pățeam și în clasa a VIII-a, dar parcă acum e mai rău. Deja au început și vor termina până ce voi ajunge în sala în care voi dau bacalaureatul. Acum câteva zile mă aflam la ruga de la mine din sat și ne-am întâlnit cu niște vecini. Fiul acelor vecini tocmai ce dăduse bacalaureatul și vorbeau despre asta, după care mă întreabă pe mine în ce clasă urmez:

  „Da,păi urmez clasa a XII-a :D”

  Nu mi-a zis nimic, însă a schițat o expresie pe față gen „Ai belit-o!”



Cel mai mult îmi plac glumele amicilor mei care știu că urmez a XII-a:

   „Cum face rața? Mac Bac!”
   „Anul ăsta o să mănânci Bacon pe pâine.”
    „Văd că ai început să porți mai mult bumbac.”
    „Ai cumva neamuri din Bacău? Vin la tine anul ăsta”
    „Știi cum mai fac găinile?  bac bac bac bac”
     „Ți-a mai dat taicătu niște bacșis?”

 Glumele sunt cam idioate, dar ideea e să apară cuvântul bac în ele,doar ca să mă enerveze pe mine. Abia aștept să-i văd pe ei dând bacul, doar să vadă ei!!



     Dragii mei, cei care dați bacul în același an cu mine, sau care urmează să dea în anii următori, nu vă mai stresați, e doar un examen. Dacă știți că nu puteți da bacul, orientați-vă pe altceva, nu toți putem fi avocați sau doctori, deși părinții voștri vă visează în fel și fel de joburi. Faceți ce simțiți, orientați-vă pe ceea ce vă place și gustați glumele proaste ale prietenilor voștri, fac asta și pentru că vă susțin. Iar părinții vă vor înțelege din cele din urmă și vă vor susține când vor vedea că faceți ceea ce vă face plăcere.











☼Cyah

I'm back bitcheeeess...cred totuși că se putea un titlu mai bun *1 month later*

           

         Și am revenit după 6 săptămâni cu un nou vibe, noi gânduri, planuri pe vara aceasta și muuuuulteee alte lucruri care urmează să le scriu.

            

    Vacanța de vară a venit, oficial am scăpat de stres, teste, teze, profesori, colegi și simulări de bac.

Da știu, iar au trecut 6 săptămâni de când v-am pus în așteptare, dar din punctul meu de vedere, nici măcar nu le-am simțit........ pe cine naiba păcălesc, s-au întâmplat fooaartteee multe lucruri pe care trebuia deja să le scriu și să fie postate de ceva timp. Însă niciodată nu e prea târziu.


                                             
   *Aproape o lună mai târziu*


  Stați liniștiți, nu vin cu stări nasoale sau ceva de genul pentru că am planuri noooi.

Eh, n-am făcut eu cine știe ce vara asta, dar nici n-am stat închisă în casă 24 din 7, și pot să zic că am o vară destul de relaxantă. Însă n-am început să fac chiar toate lucrurile care-mi plac deoarece am avut mici rețineri. Mai precis, mici probleme de familie. Chill, nu au fost grave sau ceva dar m-au cam dat puțin peste cap.

                                            

 *Acum revin cu o lună mai târziu după ce am început să scriu postarea*

  Cât de mișto poate să fie când cineva îți citește perspectivele dintr-un anumit timp, într-un anumit interval de timp între ele? Foarte tare, mai nou fac și din acestea.

   Acum sper că voi putea termina postarea asta cum trebuie, exact pe ideile pe care le-am început acum o lună, recapitulând cam ce am făcut vara asta și ce să fac în timpul care a mai rămas. Sper să nu ajung să-mi scriu toată vara într-o postare, cât de trist ar fi,nu?

    Așa ca început sau mijloc de postare, mă rog, cum vreți voi să o luați, eu m-am trezit ca de obicei, la 9-10 dimineața, cu o cană ce capuccino și niște cornulețe de ciocolată care apropo, meerg superb împreună, afară începe să se încălzească deoarece totuși suntem pe 15 iulie, suntem în mijlocul verii, soarele este prezent total în această zi. Fiecare dintre noi are câte ceva de făcut.. unii sunt la servici, alții își udă florile, își aleg meleagurile din grădină, fac schimb de rețete de mâncare și stau la o vorbă pe banca din fața casei sub nucii care le țin răcoare.




      Și acum că am coborât din copac terminând să-mi mai spionez vecinii și să scriu ce fac ei în această dimineață, zic să trecem la subiecte ceva mai serioase.
  Okay, acum am terminat. letz be serious




  Cred că articolul ăsta e mai mult pentru mine, pentru a mă organiza. Și probabil am mai scris asta într-o tentativă de postare. Mereu am încercat să mă organizez dar niciodată n-am reușit din cauza lipsei de motivație și inspirație. Dar tot am reușit să fac ceva în legătură cu asta, deci trebuie să o iau cu pași mici, și să adun mai multă motivație.

Aici sunt exemple de organizare pe care eu le-am făcut. Nu știu dacă va înțelege cineva ceva dar mă rog, nici nu mai contează.

    1. Tocmai ce am făcut curat prin cameră, iar înainte îmi lua mai mult să-mi organizez lucrurile însă acum nu a mai fost atât de mult de muncă deoarece lucrurile pe care eu le pusesem într-o anumită ordine, erau cam puse la locul lor. De obicei găseam lucrurile în cu totul și cu totul alt loc decât în acela pe care voiam eu inițial să-l pun. Nu știu dacă cineva va înțelege ce am aberat eu pe aici, dar pe mine mă ajută. Fiecare are un mod diferit de a se organiza. 

  2.Playlist-ul e dezastru, ascult o grămadă de genuri de muzică și nu mai știu cum să le sortez. Deși îmi tot făceam playlist-uri, niciodată nu le puneam exact cu voiam eu. Însă, am zis pur și simplu să fac un playlist cu melodiile pe care eu le ascult cel mai mult, pentru că nu vreau să am 100 playlist-uri. Și ar fi mai ușor să caut melodia decât să caut în acele playlist-uri. 



     ↠Planurile de vacanță ala Lili:

        ➹ Deși nu ies prea des pe afară, aș vrea să mă plimb mai des cu bicicleta. E lejer și fac și mișcare.

       ➹  În august plec în Germania. Stau 10 zile și aș vrea să profit de ele din plin, să-mi creez amintiri frumoase și să le păstrez.           
                                                                   ↣   Vreau să vizitez cât mai multe locuri, să mă culturalizez și să adun lucruri de pe urma vizitelor.         ex: muzee,parcuri,magazine,restaurante.            

                                                         
                                                                                                                                    ↣  Vreau să-mi achiziționez haine, bijuterii sau machiaje sau chiar rechizite,cărți


                                     
                                                                    ↣ Vreau să descopăr cât mai multe lucruri în materie de muzică, artă, și să mă plimb foarte mult. Poate au și biciclete. 

                                                  

       ➹ Să recitesc/citesc cărțile pentru bacalaureat, să mă uit peste subiecte la matematică și biologia claselor XI-XII și eventual să le rezolv cu ajutorul manualelor. O oră-două ore pe zi.
                            asta e foarte tare :)))

          ➹  Să mă dezvolt în ale scrisului, să postez des pe blog și să scriu orice alt lucru care m-ar ajuta  ex: esee pentru bac, rezumate de cărți 

                Eu dacă aș fi pisică

        ➹ Să descopăr seriale la care să mă uit. În general îmi plac serialele polițiste, sau documentare. 
                                  

   Momentan cam astea sunt. În general să mă simt bine, să petrec timp alături de familia mea și să fac lucurile care-mi plac.

                                    


      Va urma să fac un plan pentru bacalaureat deoarece Lili peste un an va susține examenul de bacalaureat și într-un an va trebuie să recapituleze toată materia de 3 ani. Voi încerca să fac și pentru cazurile celor care n-au prea deschis cartea în cei 3 ani, dar care mai au timp un an să învețe. Trebuie să precizez că nu toți învățăm la fel, unii poate vor înțelege planul meu, alții nu sau se vor putea inspira după acest plan. Nici nu contează în ce an veți vedea deoarece bacul mereu va bate la ușa fiecărui elev de liceu.

                                   



 În sfârșit am terminat o postare ! Ne vedem în ianuarie .

Hai că nu. Glumesc. Poate voi face un jurnal pentru vacanța în Germania. Chiar vreau asta.
  

Back to school, yay

                         
     
    Și am ajuns să detest din nou duminica.
     
                                 În special seara, pentru că trebuie să mă culc și știu ceea ce urmează.

        Pe lângă faptul că timpul trece mai repede când dormi, te mai trezești și devreme. Norocoși sunt cei care se pot trezi și la 7:45 că ajung la școală în 2 minute. Eu că mă trezesc la 6:00 ajung la școală cu 2 minute înainte să se sune.

      

      Iar autobuze,tramvaie, iar babe și moși, iar așteptat după tramvai după ce-l pierd pe primul pentru că șoferul de autobuz e un (p)bulangiu și întârzie mereu vreo 5 minute și pe lângă asta am și unii colegi de-mi vine să mă mut în Bahamas, sau nu știu, să mă duc dracu oriunde altundeva doar ca să nu-i mai văd.
      Și da, am zis că-mi place colectivul ăsta, dar când văd câtă falsitate zace în unii dintre ei, probabil dacă le-aș da foc ar mirosi a plastic ars. Să nu mai zic câtă falsitate am văzut în persoane de la care nu m-am așteptat. Nu chiar deloc, aș minți dacă aș spune asta.

         

     Ca să nu transform postarea asta în ceva melodramatic, am să mă gândesc că mai sunt 6 săptămâni până la vacanța din iunie. Hai 5, că ultima săptămână e doar de prezență. Cel puțin la mine în liceu, și dacă e ultima zi de școală, stai 6 ore, chiar dacă nu se fac ore.

I feel ya, Jim.


☼Cyah

Kygo

         
            Mă gândeam să scriu puțin despre artiștii pe care eu una îi îndrăgesc și le ascult muzica. Am mai citit ”recenzii” nu cred că e cel mai potrivit cuvânt, anyway, păreri personale despre anumiți interpreți, DJ, actori, articole care mi se păreau interesante.

       Așa că, pentru prima postare de genul am ales să scriu despre Kygo.



     Kygo pentru mine este o sursă de inspirație. Mereu când îi ascult muzica mă face să mă simt mai bine când sunt într-o stare mai proastă, remix-urile lui vechi mă ajută să mă relaxez și să mă concentrez la ce am de făcut. *Ca o mică paranteză,chiar acum ascult un remix de al lui de acum 5 ani
       Fiecare DJ are stilul lui, dar mi se întâmplă să îi mai confund unii între ei, însă niciodată nu am confundat vreun remix sau vreo melodie de a lui Kygo cu un alt stil de al unui alt DJ. Are un stil unic, care mă face uneori să dansez și să sar prin cameră sau chiar să cânt. E cu totul special. Dacă aș putea să descriu puțin stilul său,aș putea spune că este ceva mai tropical, care-ți dă acel vibe de vară, de mare, căldură, și cam tot ce ține de vară, care după cum știm e cel mai adorat anotimp din an. Are acel ceva care reușește să te atragă,să te scoată dintr-o pasă proastă, cel puțin cât timp îi asculți melodiile sau remix-urile.

    


      Numele lui real este Kyrre Gorvell-Dahll, numele de scenă fiind inspirat chiar din numele său real. Este născut pe 11 septembrie 1991, în Norvegia. De ce cei mai buni DJ sunt născuți în țările nordice? Avicii a fost suedez, Martin Garrix este și el norvegian, Alan Walker de asemenea.
       În prezent are 27 de ani, so doar cu 10 ani mai mare decât mine. Acum câțiva ani visam că ne vom întâlni la un concert de al lui și că se va îndrăgosti de mine și că ne vom muta în Norvegia unde vom avea mulți copiii și vom trăi fericiți. Și că mă va învăța să remixez. Don't judge me, aveam în jur de 13-14 ani.



     Și-a început cariera în anul 2011, dar abia în anul 2013 I'm not sure about that a început să fie cunoscut după remix-ul melodiei lui Ed Sheeran, I see fire. Dar a devenit cu adevărat cunoscut în anul 2015, cu melodia sa Firestone, deși melodia a fost lansată în 2014. Dar hei,mai bine mai târziu decât niciodată. În prezent această melodie are cele mai multe vizualizări pe youtube,mai exact 642 milioane. Come on with 1 bilion, you can reach this ♥
         


    Însă melodia care l-a făcut cu adevărat celebru, a fost Stole the show. Aceasta a fost și prima melodie de la el pe care eu personal am auzit-o la radio, și credeți-mă că am început să țip când am auzit melodia, apoi fredonând-o chiar dacă nu aveam voce.
     
   Darling, darling, oh, turn the lights back on now
Watching, watching, as the credits all roll down
Crying, crying, you know we're playing to a full house, house


       În de-a lungul carierei sale,a colaborat cu diferiți DJ,ca Gryffin,Teemid,Avicii, însă colaborarea mea preferată e cea dintre el și Gryffin, Reflections, un remix după melodia celor de la Misterwives.                 

  Chiar dacă numele lui Kygo nu apare, se face resimțit în remix, asta dacă ajungi să-i cunoști bine stilul.


     Eu personal îl ascult de la sfârșitul anului 2013, prima melodie, mă rog, remix pe atunci, a fost I see fire. Mi-a plăcut foarte mult, așa că m-am pus pe căutat. Rămâneam surprinsă să văd cât de mult îmi place de Kygo, cât de mult mă regăseam și cum mă făcea să mă simt.

      Kygo a mai fost în România, mai exact în București prin 2014 sau 2015, chiar nu mai știu sigur pentru că am citit un articol despre asta acum mai mult timp. Dar a revenit în 2018 în Cluj la Untold. Mi-am dorit din tot sufletul să merg la Untold pentru el, cât și pentru alți artiști. Dar în principal Kygo :D.



      Anul acesta la Untold vor fi prezenți Alan Walker, James Arthur, David Guetta și Martin Garrix, însă de Kygo n-am aflat. Din păcate nici anul ăsta nu voi putea fi prezentă acolo, deoarece Germania mă cheamă. Chiar îmi doream să-l văd pe Alan Walker, dar mai există și la anul, și poate vine și Kygo.




    Cele mai multe remix-uri le știu după ce a fost la Tomorrowland, în 2014, acolo am descoperit și colaborările lui , acesta remixând și unele remix-uri ale acelor DJ, printre care și Reflections.







 Dacă ar trebui să aleg o melodie dintre toate,n-aș putea alege doar una. Îmi plac atât remix-urile, cât și melodiile.


Astea sunt doar remix-urile 

                                                                     Let her go (Passenger)

High for this(Ellie Goulding)

Wait (M83)

Jolene(Dolly Parton)

Midnight(Coldplay)

   Melodiile lui 
                                                                     Stay  feat. Maty Noyes

Stargazing feat. Justin Jesso

Happy Now feat. Sandro Cavazza

(Tribute for Avicii)

It Ain't me feat. Selena Gomez

Born to be yours feat. Imagine Dragons 

                                                      







                                                        






☼Cyah





           

Mai..... o lună

       
     Cel mai inspirat titlu pentru o postare.
                                       
                                         Mi se pare mie sau mereu am câte ceva de obiectat legat de postări?
     
            Ba titlu, ba conținut, ba exprimare.

           De ce scriu așa?
                                                                                      
       
    M-a lovit again inspirația de a scrie și deși n-am vreun subiect precis, îl găsesc pe parcurs. Dar și când am ceva de scris, scriu, dă-o naibii de treabă că de aia am blog.
      De când mi-am făcut blogul am fost pe principiul Ca să scrii, trebuie un subiect, adică trebuie să știi și despre ce să scrii, nu așa random.  Da, dar ce fac când mă plictisesc, când n-am niciun subiect de dezbătut și totuși vreau să scriu pe blog? O perioadă luungă din viața acestui blog așa am fost. La începutul meleagurilor blogului, scriam și de 3 ori pe zi, însă nu știu de unde aveam eu atâta inspirație, și chef, și de unde naiba aveam despre ce să scriu? De unde-mi găseam sursa? 



Ei bine,dacă atunci puteam să scriu despre orice, de ce n-aș putea asta și acum?

Și totuși,unde vreau să ajung cu postarea asta?

    Vreau să accentuez trecerea timpului. Cât de repede au trecut 2 ani, pe care-i fac în iunie. Deși postările mele încep din august 2017,  au fost câteva și în iunie, însă nu eram sigură dacă sunt în stare să fac asta. Nu prea sunt. Recunosc. Postez foarte rar, n-am un program precis, ci doar revin când simt nevoia să o fac.





      Mai o săptămână și termin clasa a IX-a. Profesoara de română s-a gândit să facem o oră de lectură, în curte. Timpul a fost plăcut însă colegii fiind foarte energici ne bruiau cu sunetele lor specifice. Zici că suntem un trib de animale,nu o clasă de 27 de elevi. Cartea pe care am ales să o citesc este scrisă de un rus. E dificilă chiar și pentru mine, deși citesc destul de mult, însă cred că sunt în stare să o înțeleg. Din auzite, cărțile scrise de ruși ar fi destul de complexe, iar din ce am citit, sunt. Dar ce să înțeleagă un copil de 15 ani?

       *Un mic paragraf dintr-o postare ștearsă din iunie. Nu mai țin minte numele cărții, sau cine a scris-o însă în postarea respectivă menționasem asta.


      Mă întristează cum trece timpul atât de repede. Ieri începeam clasa a IX-a, azi termin clasa a XI-a, iar mâine e ziua absolvirii.
         În 3 ani de liceu am învățat mai multe decât am învățat în 8 ani de școală primară și gimnaziu. M-am dezvoltat psihic, am întâlnit tot felul de persoane care mi-au schimbat părerea, în bine sau în rău, am avut prietenii toxice, dar de pe urma lor m-am ales cu două prietenii care vor merge departe.

   Însă nu despre asta e vorba. Am un obicei atât de prost să schimb subiectul încât nu mai știu ce vreau să spun cu adevărat.



       Până și anul acesta trece repede. Deja suntem în a 5-a lună. Parcă ieri mă jucam cu fratele meu mai mic și locuiam cu bunicii, părinții muncind în oraș, parcă ieri mă mutasem cu ai mei în Spania,parcă ieri s-a născut sora mea și ne-am mutat înapoi în România, parcă ieri începusem grădinița, școala primară urmată de gimnaziu, parcă ieri terminasem evaluarea națională la matematică și eram atât de fericită că scăpasem de un an de stres, parcă ieri am intrat la liceu, iar acum mă trezesc la o lună distanță de iunie, luna în care un an școlar se încheie. Mă trezesc că intru în clasa a XII-a, că mă apropii cu pași repezi de examenul de bacalaureat, de despărțirea de colegi și de profesori. Cu mână pe inima o scriu, e prima dată când îmi pare rău că acest colectiv va lua final. În liceu a fost prima dată când am dat de persoane mai normale... sau mai bine zis care-și văd de treaba lor. Deși eu nu am avut parte de bullying în anii de liceu, din păcate am întâlnit cazuri, chiar și la mine în clasă, fie ele glume proaste, sau chiar cu rea intenție.             



 Ugh, tocmai ați citit o amestecătură de gânduri care probabil n-au niciun sens, dar asta sunt eu.

  De ce m-am gândit la melodia aia când am scris asta, idk :))




☼Cyah 

Postare random

   Nu știu despre ce să scriu, ajutor, caut inspirație or something like that !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

    asta e așa genială 

 

     Asta e un fel de postare de urgență.  Când am chef să scriu dar nu știu despre ce sau când pur și simplu n-am ce face cu viața mea, am să scriu așa ceva. Sau de atașat poze sau gif-uri random bcs why not?  presimt că am tot timpul din lume să fac asta...

       Primul gând care mi-a venit în cap acum 2 secunde a fost despre unghia mea ruptă. E dureros, pentru că dacă ți se rupe una,trebuie să le tai pe toate iar eu le-am lăsat să crească destul de mult. De ce,nu știu.  Idk,de când mi-am lăsat unghiile să crească aveam ideea aia de a le avea mari pentru că arată super bine.  And guess what! 
 

        Am realizat că nu contează. E destul de aiurea să le ai mari pentru că trebuie să ai grijă să nu le rupi, să le îngrijești mereu, să nu faci ceva care ar putea să-ți rupă unghiuțele mari. Iar acum trebuie să suport durerea unghiei rupte.  

 


 Cât de trist, nu?

   Stăteam și mă gândeam la ceea ce am scris acum, cred că s-ar încadra perfect într-o postare al unui blog a unei pițipoance. Hmmm, oare cum ar fi dacă o pițipoancă ar descoperi platform Blogspot?                                                      
                                                                                Cred că asta ar fi prima ei postare.


  
                                    
                                 
 



  E ora 1, iar eu mă refugiez pe blog așteptându-mi iubirea.  Btw,mișto „semn de carte” huh? 
  
 Postările de genul vor fi super cringe cel mai probabil. De fapt, vor fi. Și mai de fapt, sunt cringe.

Mă imaginez citind ce scriu acum peste vreo 5 ani și ce reacție voi avea.


  Doar că nu voi fi batman..... I guess? 


         Cred că e de la unghia ruptă :D
                                     Și de la oboseală, ce naiba fac la 1 noaptea aici ? 




  Măi,mă mai gândeam să scriu ceva interesant pe aici, dar nu mai pot gândi la ora asta, sau dacă o fac ajung să vorbesc despre unghia mea ruptă.

Haha, un gif cu mine la ora de matematică. Azi e joi, iar de luni începe iar școala, simt că mor. 


 Nu vreau să mai aud de școală, ce mama naibii.






Alte gif-uri cu oameni obosiți:






 




 Ca să nu ziceți că pun doar gif-uri de genul,uitați ceva cute:













ejhwegfjefwg ღ

















Mkay so, good night  



 ☼Cyah