marți, 24 octombrie 2017

Vechi prieteni...


 
     o    Nu pot să spun că am fost un copil sociabil, am avut și prietenii mai de lungă durată,dar evident,cu un sfârșit mai mult sau mai puțin trist. Ori erau câțiva copii din școala gimnazială,din aceeași comună cu mine,care după terminarea claselor 5-8 n-am mai comunicat din cauza liceelor unde am intrat fiecare,ori cei cunoscuți pe jocuri, marea majoritatea lăsându-se,probabil plictisindu-se de mediul unde se aflau,să rezulte comunicatul foarte rar, când își mai amintesc de tine sau n-au cu cine să mai socializeze pe facebook sau whatsapp.
     o    Anii 2012-2016 au fost cei mai frumoși alături de fiecare,având cu cine să socializez și să ne ”confruntăm” cu iubiri pe jocuri și despărțiri,certuri,împăcări și un mare dar mare etc. Da,majoritatea prieteniilor legate de mine au fost pe internet. Simțeam că în acest mediu puteam socializa fără probleme,fără să-mi arăt stângăcia și să mă fac de mirul lumii.




Imagine similară       
    o  Devin melancolică,simt că o parte din mine s-a destrămat,când mă gândesc la prietenii care mi-au făcut viața mai frumoasă prin intermediul jocului,care mi-au fost alături mai mult decât părinții, cu care am reușit să realizăm o întâlnire în parte,și să ne apropiem.... E trist cum am reușit să ne înlocuim cu alți oameni,după ce am reușit să trecem prin atâtea....într-un final,fără să ne dăm seama..să ne îndepărtăm extrem de mult..
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Bagă o tastă ;P

Bine ai venit, rău ai nimerit!

         Pentru că diploma de licență în filologie nu îmi ajungea, am decis să mă înscriu la master. Și pentru că la litere nu simțeam că ma...